close

  • Credincios Patriei mele, Republicii Polone

     

  • DIASPORA POLONĂ

  •  

      Diaspora polonă în România

    SITUAŢIA MINORITĂŢII POLONE DIN ROMÂNIA


          Minoritatea polonă din România numără 3559 de persoane - conform datelor recensământului din anul 2002. Secţia Consulară a Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti apreciază că, în realitate, numărul acestora poate fi mai mare.

          Cei mai mulţi etnici poloni locuiesc în judeţul Suceava (în partea de sud a Bucovinei istorice), cu precădere în zona localităţilor Soloneţul Nou, Pleşa, Poiana Micului, unde polonezii se constituie ca majoritate etnică. Această populaţie şi-a păstrat limba, obiceiurile şi specificul naţional.

          Alte centre importante în care regăsim diaspora polonă: Bucureşti, zona Văii Jiului, Craiova, Constanţa şi Ploieşti.

     

     

          Scurt istoric

     

          Urmaşii emigraţiei poloneze din secolul XVIII venite în Bucovina în căutarea unui loc de muncă, loc unde s-au aşezat şi locuiesc în continuare, constituie grupul cel mai numeros al diasporei polone. Este o populaţie săracă ce locuieşte în zona submontană şi care şi-a păstrat limba obiceiurile şi religia catolică.

          Următorul grup, sub aspect numeric, îl constituie cel al emigraţiei din timpul celui de-al doilea război mondial; este vorba de refugiaţii de război şi urmaşii acestora risipiţi pe teritoriul întregii Românii; grupuri mai numeroase din rândul acestora s-au stabilit la Craiova, Piteşti, Ploieşti, Iaşi, Constanţa, Bucureşti.

          Ce-a de-a treia grupă, mai puţin numeroasă, o formează persoanele venite din Polonia în perioada postbelică.

          În marea lor majoritate sunt soţii ale românilor care au studiat în Polonia sau în Uniunea Sovietică, copiii şi nepoţii acestora. Aceştia formează grupul populaţiei de la oraş, stabilit cu precădere în Bucureşti şi reprezentând grupul celor mai înstăriţi şi mai bine pregătiţi.

          În trecut viaţa organizatorică a etnicilor poloni s-a dezvoltat cu preponderenţă în zonele aparţinând monarhiei austro-ungare. Încă înainte de izbucnirea primului război mondial în Bucovina funcţiona "Societatea de lectură poloneză" şi Asociaţia Ajutorului Frăţesc Polonez.

          După căderea monarhiei amintite, în Bucovina rămasă în teritoriul României, polonezii au înfiinţat la Cernăuţi Consiliul Naţional Polonez şi ulterior Uniunea Polonezilor din România.

          Prin anii 20 - 30 ai secolului trecut, în România existau peste 90 de organizaţii ale diasporei polone care şi-au dobândit bunuri însemnate cum ar fi sedii ale organizaţiilor " Dom Polski" (Case Polone), cooperative, biblioteci, farmacii, internate.

          În 1932 aceste organizaţii au creat Uniunea Asociaţiilor Poloneze. Congresul organizaţiilor diasporei polone organizat la Bucureşti în octombrie 1946 a înfiinţat o nouă structură, "Dom Polski" şi care până în mai 1947 prin cele 19 filiale reunea peste 5.000 de membri.

          În anii 1950-53 în România au fost dizolvate toate organizaţiile aparţinând minorităţilor, inclusiv "Dom Polski", iar clădirea organizaţiei din Suceava a fost confiscată şi preluată de stat.

     

     

          Structuri organizatorice 


          Evenimentele din decembrie 1989 cu întregul proces de democratizare a vietii sociale din România au însemnat schimbarea atitudinii autorităţilor faţă de problemele minorităţilor naţionale.

          În anul 1990 organizaţia polonezilor din România a fost reactivată cu păstrarea denumirii istorice de Uniune a Polonezilor din România "Dom Polski".

          În anul 2003 la Suceava s-au desfăşurat festivităţile de sărbătorire a centenarului construcţiei Casei Polone şi înfiinţarii Societăţii de Lectură şi a Asociaţiei Ajutorului Frăţesc. Preşedintele actual al Uniunii Polonezilor din România, domnul Gerwazy Longer, este în acelaşi timp şi reprezentant al minorităţii polone în Parlamentul României.
          În prezent Uniunea are filiale în 18 localităţi. Cele mai numeroase şi active sunt cele din Bucovina (Suceava, Soloneţul Nou, Poiana Micului, Pleşa, Paătinoasa, Gura Humorului, Cacica) şi Bucureşti. Restul filialelor ( Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Piteşti, Sibiu, Vicşani, Vulcan, Rădăuţi, Botoşani) sunt mai modeste numeric şi mai puţin active.

          Baza materială a activităţii culturale a diasporei polone o constituie Casele Polone. Prin sprijinul acordat de către Senatul Republicii Polone s-au construit Case Polone în Soloneţul Nou (1995), Păltinoasa (1998) şi Vicşani (2004) iar Casele Polone din Suceava şi Cacica sunt în curs de renovare şi modernizare.
          În 2005 se prevede darea în folosinţă a Caselor Polone din Poiana Micului şi Siret cumpărate de către Uniunea Polonezilor. Casele Polone din Bucureşti şi Iaşi funţionează în imobile închiriate. In concepţia membrilor Uniunii, Casele Polone trebuie să fie nu numai locul de integrare al etnicilor poloni şi de desfăşurare a vieţii lor culturale ci şi un element al bazei turistice destinate îndeosebi turiştilor polonezi veniţi să viziteze Bucovina românească.
          Formaţiile folclorice ale diasporei polone activează în Soloneţul Nou, Poiana Micului, Cacica, Păltinoasa. In cadrul Casei Polone din Suceava activează şi un cor al diasporei.

          Formaţiile diasporei polone participă în fiecare an la festivalul "Intâlniri Bucovinene" din Jastrow, Câmpulung Moldovenesc şi precum şi la festivaluri folclorice din Polonia, România şi Moldova.

     

          Invătământul

          Studiul în limba polonă în cadrul sistemului românesc al învăţământului de stat se realizează în conformitate cu prevederile Legii privind învăţământul nr 84/1995; acest lucru înseamnă lecţii de limbă şi literatură polonă 3 -4 ore pe săpămână ( clasele I -V) şi 4 -5 ore pe săpămână

    ( inclusiv istoria şi tradiţiile naţionale) pentru clasele VI - VII. Restul materiilor este predat în limba română.

          De sistemul de învăţare a limbii polone în cadrul şcolilor publice româneşti beneficiază proximativ 500 de copii de etnie polonă care frecventează şcolile generale din zona Bucovinei şi anume în Moara, Poiana Micului, Gura Humorului, Pleşa, Păltinoasa, Ilişeşti Gară, Cacica, Soloneţul Nou, Siret Vicşani şi Suceava precum şi în două licee, la Suceava şi Gura Humorului. În cadrul Punctului Şcolar Consultativ de pe lângă Ambasada Republicii Polone învaţă aprox. 20 de copii de origine polonă.

          Cursurile de limba polonă de sâmbata şi duminica ce se desfăşoară în cadrul Caselor Polone din Soloneţul Nou, Vicşani, Iaşi şi Bucureşti consituie o preţioasă completare a cunoştinţelor de limbă polonă; cursurile amintite sunt destinate copiilor de etnie polonă care nu beneficiază de studiul limbii materne în cadrul şcolilor publice pe care le frecventează.

          În prezent studiază în Polonia şi România aproximativ 70 de studenţi de origine polonă.

          Predarea limbii polone este asigurată de un număr de 20 cadre didactice; aceştia sunt în principal absolvenţi din zonă ai institutelor pedagogice din Polonia susţinuţi de 4 profesori delegaţi de către Ministerul Polonez al Educaţiei şi Invăţământului.

     

     

    Print Print Share: